Turism

Poziţia României este la o răscruce de drumuri europene, care o fac uşor accesibilă de la est la vest sau de la nord la sud. Liniile aeriene feroviare şi drumurile transeuropene, căile fluviale şi maritime o leagă de cele patru părţi ale continentului. Relieful cu forme armonioase, cu zone muntoase, colinare şi de câmpie, oferă acestei ţări o configuraţie ideală pentru turism.

Carpaţii româneşti, a căror ramură sudică a fost numită de geograful francez Emmanuel de Martonne "Alpii transilvani", prezintă o varietate de peisaj cu totul particulară. De la piscurile alpine cu contururi îndrăzneţe, ce poartă urmele trecerii gheţarilor de altădată, imprimate în relieful lor zbuciumat, la câmpiile bogate în vegetaţie şi la decorul fantastic al peşterilor cuprinse de flancurile munţilor calcaroşi, totul etalează un magnific evantai de forme.

Staţiuni alpine, unele de o certă faimă internaţională, oferă sejururi de neuitat. Oraşele Borşa şi Vatra Dornei, în nord, Slănicul Moldovei, Borsec, Sovata în centrul ţării, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Căciulata, Călimăneşti, Govora în sud, Semenic, Băile Herculane în sud-vest, Stâna de Vale în nord-vest, toate acestea, şi încă multe altele, dotate cu hoteluri de calitate, reprezintă o parte dintr-o bogată reţea turistică.

În zonele de munte, de dealuri şi de câmpie sunt răspândite aproape 200 de staţiuni balneo-climaterice (ceea ce face ca România să fie una dintre cele mai bogate ţări din lume, sub acest raport). Din punct de vedere medical, aceste staţiuni sunt o veritabilă farmacie a naturii, cu apele lor bogate în diverse săruri minerale, propice pentru cure de băi şi cure interne. Multe boli sunt tratate cu succes, deseori cu rezultate miraculoase.

Partide de vânătoare la cerbi, urşi, lupi, vulpi, mistreţi, iepuri, păsări - fazani, prepeliţe etc, se pot organiza în toate formele de relief şi în toate sezoanele.

Litoralul Mării Negre, una din cele mai extinse riviere din Europa, cu o lungime de 50 km, se bucură de un şirag de staţiuni înlănţuite (15), fiecare cu specificul ei arhitectonic, hotelurile şi sanatoriile ei, dotate pentru tratament balnear, oferind admirabile vacanţe estivale.

Delta Dunării se află în nordul acestei riviere. Situată în zona centrală estică a României, delta este formată în jurul gurilor Dunării (din lungimea totală de 2860 km a acestui mare fluviu european, 1075 km. scaldă teritoriul României). Delta Dunării este unică în Europa. Splendoarea peisajelor, bogăţia florei şi a faunei, al căror potenţial a fost remarcat şi apreciat de comandantul Jacques-Yves Cousteau), au determinat UNESCO s-o catalogheze ca rezervaţie a biosferei.

Fortăreţele şi castelele (de la Râşnov, Bran, Hunedoara, Sinaia, Suceava, Neamţ, Alba Iulia, Sighişoara, Histria ş.a.) sunt o carte de istorie deschisă. La această zestre se adaugă oraşele, cu specificul şi monumentele lor, atestând o îndelungată istorie, muzeele, târgurile, grădinile botanice, rezervaţiile naturale, mulţimea de sate turistice.

În anul 2002 s-a încheiat marea privatizare în turism (după numărul de societăţi, turismul este privatizat în proporţie de 92%, iar după capitalul social, în proporţie de 88%). Din privatizare s-au încasat 1340 miliarde lei, de 7 ori mai mult decât valoarea nominală a pachetelor de acţiuni scoase la vânzare.

Au fost lansate noi programe de dezvoltare a produselor turistice (Staţiunea Mamaia - "Riviera Estului", "Croaziere pe Dunăre", "Steagul albastru - Blue Flag", "Bucovina de Aur") şi s-au continuat programele începute ("Reabilitarea litoralului" şi "Super schi în Carpaţi"). De asemenea, s-au oferit variate servicii din gama "Sport extrem". Ca urmare, în sezonul estival trecut, de pildă, numărul turiştilor străini care au vizitat litoralul românesc a crescut cu 18%. La programul "Croaziere pe Dunăre" au luat parte peste 15.000 de turişti străini. Sezonul turistic de iarnă se desfăşoară anual sub cele mai bune auspicii, vacanţa de sărbători atrăgând cel mai mare număr de vizitatori din ultimii 20 de ani, practic întreaga capacitate de cazare fiind ocupată cu turişti români şi străini.

România participă anual la 60 de târguri şi expoziţii internaţionale de turism, din care peste 50 în Europa, restul în Orientul Mijlociu, în America de Nord şi în Asia. La aceste manifestări au fost prezenţi agenţi economici de turism români care şi-au prezentat ofertele proprii şi au negociat contracte de colaborare cu parteneri străini.

Relaţiile internaţionale cu autorităţile de turism din ţările Uniunii Europene, precum şi în cadrul organizaţiilor internaţionale de turism - Organizaţia Mondială a Turismului, Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Ţările Dunărene "Die Donau", Iniţiativa Central Europeană, Cooperarea Economică la Marea Neagră au avut un regim prioritar de dezvoltare. În cadrul acestor organisme au fost abordate aspecte multimple privind dezvoltarea turismului: dezvoltarea durabilă, ecoturismul, dezvoltarea regională şi altele.

Programe şi proiecte în turism

Programul naţional de dezvoltare turistică "Super schi în Carpaţi"
1. Se are în vedere dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor turistice montane pentru schi precum şi înlocuirea instalaţiilor de transport pe cablu, alinierea la standardele europene, asigurarea siguranţei turiştilor.
2. Efecte: diversificarea ofertei de creştere a calităţii serviciilor în turismul montan, sporirea numărului de turişti străini şi români.

Programul "Croaziere pe Dunăre"
1. Îmbunătăţirea infrastructurii şi amenajării urbanistice în porturile dunărene în care acostează vase cu turişti străini şi introducerea în program a noi porturi.
2. Extinderea punctelor de atracţie turistică din localităţile portuare şi din vecinătatea acestora (muzee, biserici, mânăstiri, parcuri şi rezervaţii naturale) şi amenajarea de spaţii comerciale pentru vânzarea de produse de artizanat, alte bunuri cu specific local sau naţional.

Programul "România - ţara vinurilor"
Se are în vedere valorificarea potenţialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turişti cu degustări la crame din podgoriile celebre. Ministerul Turismului realizează acţiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participării la târguri şi expoziţii internaţionale şi editează tipărituri şi alte materiale de informare.

Programul "Vacanţa la ţară"
1. Orientarea fluxurilor turistice către zonele rurale cu tradiţii şi cu infrastructura turistică adecvată prin dezvoltarea turismului rural.
2. În acest scop, în colaborare cu asociaţiile profesionale, au fost promovate programe diversificate care includ servicii în zone rurale.

Programul "Steagul albastru" (blue flag)
1. Introducerea în România a simbolului "Steagul Albastru" constituie recunoaşterea internaţională a calităţii plajelor litoralului românesc al Mării Negre.
2. Atribuirea simbolului se face în funcţie de îndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei, echiparea şi curăţenia plajei, informarea publicului etc. Simbolul este atribuit de o organizaţie non-guvernamentală internaţională, Fundaţia de Educaţie.

Programul "Q" (de creştere a calităţii serviciilor turistice)
1. Prin lansarea mărcii de calitate (Q), program similar derulat în Spania, Franţa şi Elveţia, se introduce un sistem de atragere a sistemului privat pentru atingerea unui standard de calitate care să corespundă exigenţelor turiştilor din întreaga lume. În acest scop vor fi elaborate norme de certificare a calităţii serviciilor hoteliere şi a acordării mărcii "Q".
Programul vizează reintroducerea în circuitul turistic şi de restaurare a clădirilor "Cazino", componente ale patrimoniului cultural naţional de arhitectură. În acest fel se vor reintroduce în circuitul turistic vechile cazinouri, monumente de arhitectură de renume internaţional, (Sinaia, Constanţa, Vatra Dornei, Slănic Moldova, Herculane şi includerea lor în lanţuri internaţionale de cazinouri).
2. România se bucură de numeroase monumente de artă şi arhitectură din cele mai interesante, de la cele din epoca antică la cele din epoca modernă. Ilustrative sunt, de exemplu, bisericile cu fresce exterioare din nordul Moldovei. După părerea unanimă a specialiştilor, Mânăstirile Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Arbore etc, sunt capodopere ale unei civilizaţii rafinate, unice în lume. Premiul "Mărul de aur", distincţie a federaţiei internaţionale a ziariştilor şi scriitorilor de turism (de pe lângă UNESCO), a fost decernat acestor mănăstiri.

Programul "Infoturism"
În fiecare centru de judeţ, în localităţile şi staţiunile turistice importante, precum şi în punctele principale de frontieră s-au organizat centre de informare turistică, capabile să prezinte oferta naţională şi locală. De asemenea, în Bucureşti s-au instalat panouri de informare turistică tip "city-light" cu prezentarea principalelor obiective turistice.

Sursa: FOCUS România

Editura: Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate