|
Mediul natural |
|
România are un nivel ridicat al
biodiversităţii, precum şi sisteme ecologice intacte. Vastele
teritorii din Delta Dunării, densitatea mare a carnivorelor mari şi
suprafeţele largi acoperite cu păduri din Munţii Carpaţi
sunt unele dintre cele mai semnificative şi mai cunoscute aspecte ale
bogăţiei capitalului natural al României. Ecosistemele naturale
şi seminaturale din România reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa
ţării, fiind identificate şi caracterizate un număr de 783
tipuri de habitate.
Diversitatea florei şi faunei se
exprimă prin existenţa unor populaţii de lupi, urşi, capre
negre şi râşi, care sunt considerate ca fiind cele mai numeroase din
Europa, precum şi prin existenţa unor extinse habitate forestiere
şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor.
Aproximativ 5600 de urşi, reprezentând 60% din populaţia
europeană de urşi bruni, aproximativ 3000 de lupi reprezentând 40%
din populaţia europeană de lupi şi aproximativ 1500 de râşi
reprezentând circa 40% din populaţia europeană de râşi,
reprezintă un simbol al sălbăticiei şi al habitatelor
naturale şi pot asigura o bază pentru repopularea altor zone din
Europa cu aceste specii.
Pe teritoriul României au fost identificate 3700
specii de plante, din care până în prezent, 23 sunt declarate monumente
ale naturii, 74 sunt dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile şi
1253 rare.
Suprafaţa totală a ariilor naturale
protejate din România este de 1.234.710 ha, reprezentând aproximativ 5,18% din
suprafaţa ţării.
Potrivit Legii nr. 462/2001 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
a faunei sălbatice, în ţara noastră sunt acceptate
următoarele categorii de arii naturale protejate, definite în funcţie
de obiectivele de management atribuite: rezervaţie
ştiinţifică; rezervaţie naturală; parc naţional;
parc natural; monument al naturii; rezervaţie a biosferei; zonă
umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar); sit
al patrimoniului mondial natural şi cultural; arii speciale de conservare;
arii speciale de protecţie.
Rezervaţiile biosferei, parcurile naturale
şi naţionale însumează o suprafaţă de 1.132.176 ha
(incluzând şi un număr de 134 de rezervaţii naturale şi
monumente ale naturii cu o suprafaţă de 129.643 ha). De asemenea, au
fost declarate alte 693 de habitate ca rezervaţii naturale şi
monumente ale naturii cu o suprafaţă de 102.434 ha în plus
faţă de cele 134 conţinute în interiorul parcurilor naţionale,
naturale şi a rezervaţiilor biosferei.
În momentul de faţă, peste
jumătate din suprafaţa totală a ariilor protejate din România au
structuri proprii de administrare.
Cu suportul tehnic şi financiar al
Consiliului Europei, s-a dezvoltat proiectul "Reţeaua Smarald (Emerald) în România",
care vizează identificarea şi caracterizarea unor habitate naturale
şi a unor specii sălbatice existente în România.
La nivel internaţional, trei habitate au
fost declarate rezervaţii ale biosferei, iar două situri Ramsar. Din
reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării
se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al
diversităţii biologice, având triplu statut internaţional:
Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar, Sit al Patrimoniului Mondial Natural
şi Cultural.
Delta
Dunării reprezintă un habitat unic în felul lui
datorită celor peste 300 de specii de păsări (multe dintre ele
nu se mai găsesc nicăieri în altă parte a Europei) şi unei
ample şi variate faune. Delta Dunării este peisajul cel mai
tânăr şi mai variat din Europa. Cuprinzând spaţiul dintre
braţele fluviale Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe delta este în
prezent o câmpie plană, joasă, în plin proces aluvionar de formare,
un peisaj încă în schimbare, un "laborator viu" cu o
excepţională dinamică la nivelul tuturor componentelor sale
naturale. Din punct de vedere morfo-hidrografic, Delta Dunării
prezintă ridicături de mal sau suprafeţe uscate care ocupă
aproximativ 13-16% din suprafaţa sa totală şi zone temporar sau
permanent acoperite de apă (incluzând braţele Dunării, pâraie,
canale, lacuri mlăştinoase), care reprezintă o proporţie
copleşitoare din suprafaţa totală. "Paradis al
păsărilor", Delta Dunării este locul de întâlnire al
păsărilor migratoare din Egipt şi din Caucaz, de dincolo de
Crimeea sau din Europa Centrală şi de Nord. Unele specii ca
pelicanii, egreta mică şi mare, porumbeii albi şi roşii
şi altele, au fost declarate monumente ale naturii. Delta Dunării
găzduieşte cele mai mari colonii de pelicani din Europa. În anul
2000, datorită stării favorabile de conservare în care se află
sistemele ecologice şi speciile din Delta Dunării, Consiliul Europei
a acordat Diploma Europeană acestei rezervaţii. În perimetrul ei
există cea mai vastă suprafaţă acoperită de stuf din
Europa.
Delta Dunării are
mult mai multe specii de păsări clocitoare decât oricare altă
deltă sudică; acestea includ un procent major al populaţiei
mondiale de cormoran pitic, jumătate din populaţia palearctică a
pelicanului alb şi 5% din populaţia mondială a pelicanului
creţ. Se pare că Delta Dunării este unul din ultimele refugii de
pe continent al nurcii europene şi mai există, de asemenea, un mare
număr de carnivore mici. Un număr de 18 arii strict protejate au fost
delimitate în cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, acoperind o
suprafaţă de 50.600 de hectare. Această rezervaţie este
unica arie protejată din România care beneficiază de o lege proprie,
o structură administrativă proprie şi de un plan de management.
Râuri şi lacuri.
Dunărea este colectorul principal al râurilor dispuse radial (cu mici
excepţii), cele mai multe dintre ele izvorând din Munţii
Carpaţi. Totodată, sunt importante şi numeroasele lacuri, care
au origini şi mărimi diferite. La inventarul bunurilor naturale se
adaugă mai mult de 2000 de izvoare de apă minerală, multe dintre
acestea fiind ape termale.
Cele mai lungi patru râuri, care îşi au
izvoarele în Carpaţii de Est sunt: Oltul, Mureşul, Siretul şi
Prutul. La frontiera de nord curge râul Tisa, cu afluenţii săi din
Maramureş şi râul Someşul Mare.
Lacurile de munte sunt în majoritate de origine
glaciară (precum Bucura şi Zănoaga în Retezat), ori
vulcanică, provenind din vechi cratere (Lacul Sfânta Ana în Masivul
Ciomatu Mare), sau formate prin baraje naturale (Lacul Roşu în Munţii
Hăşmaşu Mare).
Lacurile formate în regiunea de câmpie sunt
lacuri balneare (Amara, Lacul Sărat) sau lacuri de agrement şi pentru
amatorii de pescuit (Snagov, Căldăruşani).
Dunărea. Prin
izvoarele ei din Vârful Lumânării (Kandel - 1.241 m) în Munţii
Pădurea Neagră, Dunărea are origine germană, dar în lungul
său drum spre Marea Neagră aceasta devine
"multinaţională", primind afluenţi din Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Uniunea Serbia-Muntenegru, Bulgaria,
România şi Ucraina. Ea curge de la vest la est, în zona centrală a
continentului, trecând prin regiuni diferite. Dunărea adună peste 300
de afluenţi de pe o suprafaţă de 805.300 km pătraţi,
ceea ce reprezintă 8% din suprafaţa totală a Europei şi se
varsă în Marea Neagră printr-o deltă care-i poartă numele.
Dunărea are o lungime de 2860 km, dintre
care 1075 km pe teritoriul României, între Baziaş şi Marea
Neagră. Cele mai importante porturi sunt: Orşova, Turnu
Măgurele, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Zimnicea, Giurgiu,
Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hârşova,
Măcin, Brăila, Galaţi şi Tulcea. Multe dintre aceste
porturi şi-au dezvoltat propriile şantiere navale pentru construirea
sau repararea vapoarelor.
În anul 2001, Insula Mică a Brăilei a fost declarată
cel de-al doilea sit Ramsar, parte integrantă a Sistemului Dunării
Inferioare, un complex regional de sisteme ecologice, care asigură
menţinerea a peste 1688 specii de plante şi 3735 specii de animale.
Există acte normative care
reglementează regimul ariilor protejate, al grădinilor zoologice
şi al acvariilor publice, organismelor modificate genetic, protecţia
animalelor utilizate în scop experimental sau în alte scopuri
ştiinţifice şi a fost ratificată Convenţia privind
protecţia peisajelor europene şi Protocolul de la Cartagena.
Marea Neagră. Situată
în partea de sud-est a României, Marea Neagră are o suprafaţă de
413.488 km pătraţi, cu o adâncime de 1.282 m, iar cea maximă de
2.245 m. Marea Neagră comunică cu Marea Marmara prin Strâmtoarea
Bosfor (cu o lungime de aproximativ 30 km), iar după aceea, prin
Strâmtoarea Dardanele, cu Marea Egee şi Marea Mediterană.
Cu mii de ani în urmă (în secolul 7 î.Hr.),
navigatorii din Grecia Antică au ajuns la Marea Neagră pe care ei au
numit-o Euxine (Pontus Euxinus), însemnând "prietenoasă pentru
călători", pe care au colonizat-o. Pe ţărmul românesc
se găsesc ruinele cetăţilor greceşti Histria, Tomis şi
Callatis. Cei 244 km de litoral românesc sunt caracterizaţi în partea
nordică de ţărmuri joase, ce sunt o continuare a bretelelor
nisipoase aduse de valuri, iar în partea de sud, care se întinde de la Capul
Midia la Vama Veche, atât de bancuri de nisip şi plaje, cât şi de
ţărm stâncos de 40-60 m înălţime. La baza acestor
ţărmuri stâncoase se aştern plaje frumoase, nisipoase şi
însorite. Soarele este prezent mai mult de 10 ore pe zi, situându-le printre
puţinele plaje ale Europei care au o expunere la soare atât de lungă.
În general plaja este naturală, cu lăţime de 400-500 m la
Mangalia şi 50-200 m pentru restul litoralului.
Pe litoralul Mării Negre se află Lacul
Techirghiol, una din lagunele Mării Negre, cu binecunoscutul nămol cu
valoare terapeutică deosebită.
Parcul Naţional Retezat - din
partea vestică a României - este cel mai vechi parc naţional din
România, protejat printr-o lege din 1935. Parcul are o suprafaţă de
38.047 ha, din care 1800 ha au fost declarate ca arie strict protejată
numită "Gemenele". Valoarea universală a parcului a fost
recunoscută de programul "Omul şi Biosfera" (MAB) al
UNESCO, în 1979, prin includerea sa în reţeaua internaţională a
rezervaţiilor biosferei.
În partea inferioară a parcului sunt
văi adânci şi înguste, iar spre vârfuri sunt circuri glaciare cu
peste 80 de lacuri glaciare. Cea mai mare pădure naturală de amestec
din Europa se află la altitudini joase în aria strict protejată.
Vegetaţia este bogată şi datorită localizării în
diferite zone.
Parcul Naţional Rodna este
cea mai mare arie protejată localizată în grupul nordic al
Carpaţilor Orientali, acoperind o suprafaţă de 46.399 de
hectare, din care 900 de hectare au fost declarate, în 1979, ca Rezervaţie
a Biosferei în cadrul Programului UNESCO-MAB.
Masivul este dominat de formaţiuni
metamorfice aparţinând Precambrianului sau Paleozoicului, cu pante care
ating 20-35°. Carstul din partea nordică a Munţilor Rodnei este unul
din puţinele locuri din Carpaţii României unde apar forme exocarstice
tipice. Flora este semnificativă datorită prezenţei endemitelor
locale şi carpatice împreună cu o gamă largă de relicte
glaciare. Fauna este extrem de variată incluzând păsări mari,
cum ar fi cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn şi
acvilele, cât şi carnivore mari (urs brun, lup, râs). În interiorul parcului
există nouă rezervaţii şi un monument al naturii.
Starea de sănătate a
pădurilor este urmărită prin Institutul de
Cercetări şi Amenajări Silvice din cadrul Sistemului de
Monitoring Forestier organizat în România în concordanţă cu
metodologia comună adoptată de toate ţările europene.
Suprafaţa fondului forestier al României
este de 6.370 mii ha păduri, la care se adaugă circa 320.000 ha
terenuri cu vegetaţie lemnoasă (păşuni împădurite,
aliniamente etc.).
Datorită particularităţilor
fizico-geografice ale cadrului natural (relief accidentat, pante accentuate,
substrat litologic friabil, albii torenţiale etc.) şi cerinţelor
social-economice, circa 52% din pădurile României îndeplinesc funcţii
speciale de protecţie, în special hidrologică, antierozionale şi
protecţie climatică.
Clima. Teritoriul
României are un climat temperat-continental, cu influenţe ale Oceanului
Atlantic şi ale Mării Mediterane în partea de sud-vest şi cu
elemente excesive din est şi nord-est.
Variaţiile climatice la nivelul
ţării sunt cauzate de situaţia geografică, de poziţia
principalelor lanţuri muntoase, altitudine etc. Temperatura medie
anuală depinde de latitudine şi este de 8 grade C (45F) în nord
şi 11 grade C (52F) în sud, cu temperaturi de 2,6 grade C în munţi
şi 11,7 grade C în câmpie. În timpul iernii anticiclonul scandinav
(Arctic) afectează frecvent zona ţării noastre, iar clima
capătă caracteristici similare climei scandinave sub-polare.
Resursele de ape. În
România managementul apelor se face integrat din punct de vedere cantitativ si
calitativ si la nivel de bazin hidrografic. Cele 11 bazine hidrografice sunt:
Somes-Tisa, Crisuri, Banat, Mures, Olt, Jiu, Arges-Vedea, Ialomita-Calmatui,
Siret, Prut si Dobrogea-Litoral.
Dată fiind importanţa strategică a
resurselor de apă în dezvoltarea social-economică durabilă a
ţării, amenajarea, exploatarea şi valorificarea acestora
urmăreşte asigurarea calităţii apelor, valorificarea cât
mai eficientă a resurselor şi, totodată, eliminarea sau
atenuarea efectelor distructive cauzate de inundaţii, exces de umiditate
sau alunecări de teren.
Aspecte cantitative.
Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de
suprafaţă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale,
fluviul Dunărea) şi apele subterane. Raportat la populaţia
actuală a României, resursa specifică este de circa 2680
m3/locuitor/an luând în considerare şi aportul Dunării, iar resursa
specifică, luând în considerare numai râurile interioare, este de circa
1760m3/locuitor/an, ceea ce situează ţara noastră pe
poziţia 20 în Europa.
Aspecte calitative. În
acest domeniu se aplică reglementările legale în vigoare, recent
armonizate cu legislaţia Uniunii Europene în domeniu. Totodată, atât
la nivel naţional cât şi local, sunt unităţi care
monitorizează calitatea apei şi aplică măsuri punitive
stabilite prin legislaţia în vigoare (penalităţi, suspendarea
activităţii etc.) referitoare la protecţia calităţii
apelor.
Problemele prioritare ale
României privind mediul înconjurator:
reducerea poluării
şi crearea unui sistem concret de gestiune a deşeurilor
utilizarea durabilă
a resurselor naturale
refacerea zonelor
degradate, protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii
biologice şi buna administrare a reţelei de arii naturale protejate
apărarea împotriva
calamităţilor naturale şi a accidentelor, prin dezvoltarea
sistemului de control preventiv şi monitoring al factorilor din mediu
dezvoltarea
managementului durabil al resurselor de apă
aplicarea fermă a
legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde
şi reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene
dezvoltarea cadrului
legislativ şi instituţional modern în domeniul controlului
activităţilor nucleare şi a realizării unui sistem sigur de
gestiune a deşeurilor radioactive.
|
|
|
Geografia şi habitatul
|
|
|
România
se afla în centrul geografic al Europei, la 43°37"07"" si
48°15"06"" latitudine Nord si la 20°15"44"" si
29°41"24" longitudine Est.
Se învecineaza la Est cu Republica Moldova,
Ucraina si Marea Neagra; la Sud - cu Bulgaria; la Sud si Sud-Vest - cu
Serbia-Muntenegru; la Vest - cu Ungaria, iar la Nord - cu Ucraina.
Prin suprafata sa de 236.391 km2 se
afla pe locul 12 în Europa. 31% din suprafata României este ocupata de munti,
33% de coline si platouri, iar restul de 36% - de câmpii.
Muntii, care se
numesc Carpatii României, au în componenta lor: Carpatii Orientali
(de la frontiera de nord pâna la Valea Prahovei), cu cel mai înalt pisc Pietrosul
(2 303m), din Muntii Rodna; Carpatii Meridionali (de la Valea
Prahovei pâna la culoarul Timis-Cerna-Bistra-Strei), cu altitudinea maxima în Muntii
Fagaras (vârful Moldoveanu, 2 543m) si Carpatii Apuseni
(Occidentali), (de la Valea Dunarii la Valea Somesului), cu înaltimea
maxima în vârful Curcubata (1 848m).
În interiorul arcului carpatic, se întinde Platoul Transilvaniei (altitudine
de la 400, la 700m). În nord-vest, se afla Platoul Somesului, în est Platoul
Moldovei, iar în sud-est cel al Dobrogei. Cea mai
importanta câmpie se afla în sud, la Dunare, si reprezinta principala zona
agricola a tarii (Baraganul).
Delta Dunarii,
situata în nordul Platoului Dobrogei, reprezinta cea mai tânara forma de relief
a României. Ea cuprinde 3 brate principale: Chilia, Sulina si Sfântul
Gheorghe, prin care Dunarea se varsa în Marea Neagra. Suprafata
Deltei Dunarii de pe teritoriul românesc este de 4.340 km2, din care
78% este inundabila.
Bazinul hidrografic al României este
compus din: fluviul Dunarea, care curge pe teritoriul tarii pe o distanta de 1
075 km (din cei 2 850 km cât este lungimea sa totala), râurile: Mures (768
km), Olt (736 km), Siret (598 km), Ialomita (410 km), Somes
(388 km), Arges (344 km), Jiu (331 km), Buzau (324 km), Bistrita
(290 km), pentru a le mentiona doar pe cele mai importante.
Lacurile sunt în numar
de circa 2 300 (plus 1 150 de iazuri) si totalizeaza 2 620 km2. Cele
mai importante sunt: Razelm (415 km2), Sinoe (171 km2),
Brates (21 km2), Tasaul (20 km2), Techirghiol
(12 km2), Snagov (5,8 km2).
Clima este
continental-temperata, cu influente oceanice în vest, mediteraneene în sud-vest
si continental-excesive în nord-est.
Temperatura medie anuala este 80C în nord si 110 C
în sud.
Precipitatiile
medii anuale nu depasesc
700 mm/m2.
Populatia României se
cifra, la data de 1 martie 2003, la 21.680.976 locuitori, cu o densitate de
91,7 locuitori pe km2 (date oferite de Institutul National de
Statistica în urma recensamântului din martie 2003).
În afara granitelor se mai gasesc circa 12 milioane de români; în Europa, în
Republica Moldova, circa 2,8 milioane, ca si în Ucraina, Ungaria, Serbia,
Grecia si Albania. În Statele Unite si Canada traiesc circa 2
milioane de români sau descendenti ai acestora. Comunitati importante se mai
afla în Australia, Africa de Sud si America de Sud.
Din punct de vedere administrativ, România este organizata în 41 de
judete si Municipiul Bucuresti, Capitala tarii. În cadrul judetelor, unitatile
administrative de baza sunt orasele si comunele (formate din mai multe sate).
Numarul total al localitatilor este de 263 orase, din care 80 de municipii si
din 2.685 de comune cu 13.285 de sate.
Bucurestiul are aproape 2.100.000 de locuitori, 7 orase depasesc 300.000 de
locuitori, iar 24 de orase depasesc 100.000 de locuitori.
Populatia României
dupa nationalitati:
|
Nr. crt. |
Total populatie
21.680.976 |
Procentaj 100% |
|
|
1 |
Români |
19.399.597 |
89,5% |
|
2 |
Maghiari |
1.431.807 |
6,6% |
|
3 |
Rromi |
535.140 |
2,5% |
|
4 |
Ucraineni |
61.098 |
0,3% |
|
5 |
Germani |
59.764 |
0,3% |
|
6 |
Rusi-Lipoveni |
35.791 |
0,2% |
|
7 |
Turci |
32.098 |
0,2% |
|
8 |
Tatari |
23.935 |
0,1% |
|
9 |
Sârbi |
22.561 |
0,1% |
|
10 |
Slovaci |
17.226 |
0,1% |
|
11 |
Bulgari |
8.025 |
0,03% |
|
12 |
Croati |
6.807 |
0,03% |
|
13 |
Greci |
6.472 |
0,03% |
|
14 |
Evrei |
5.785 |
0,02% |
|
15 |
Cehi |
3.941 |
0,01% |
|
16 |
Polonezi |
3.559 |
0,01% |
|
17 |
Italieni |
3.288 |
0,01% |
|
18 |
Chinezi |
2.243 |
|
|
19 |
Armeni |
1.780 |
0,008% |
|
20 |
Alta etnie |
18.116 |
0,01% |
|
21 |
Nedeclarata |
1.941 |
0,02% |
Sursa: FOCUS România